Sa stergi si faptele, tu ploaie!
Sa nu mai lasi inimi arzande sa se-nnmoaie!
Sa ingheti pana si tu, sa nu mai ai vapaie!
Sa zdrobesti tot, chiar si gandur'le ce taie!
Sa-nsiri cuvinte fara grai!
Sa frangi si-al pasarilor, nai!
Sa invelesti robotii cu pamant de mucegai!
Sa dai doar aerului, evantai!
Apoi, sa uiti de fiare si cadavre-necacioase
Sa pleci doar tu, cu tine, undeva in sfinte nebuloase.
Sa picuri iar in infinit...
Aici. tot a-nceput cu un sfarsit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu